S-a descoperit un aspect esenţial care a dus la prăbuşirea Imperiului Roman. ”Este adevăratul vinovat în îmbolnăvirea multor romani”

Plumbul sau, mai exact spus, otrăvirea cu plumb este considerată unul dintre principalii factori care au dus la prăbuşirea Imperiului Roman. Instalaţii din plumb, vase de gătit din plumb şi ustensile din acelaşi material au fost folosite la scară largă de romani, cauzând probeme neurologice, probleme cu fertilitatea şi alte probleme de sănătate care la rândul lor au contribuit în ultimă instanţă la decăderea unuia dintre cele mai mari imperii, scrie Seeker.

Cercetătorii care au publicat noul studiu în jurnalul Toxicology Letters susţin că această teorie conform căreia plumbul este unul dintre principalii vinovaţi este greşită, sau cel puţin incompletă.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Studiind fragmente din ţevile de plumb din Pompeii, oraşul distrus de erupţia vulcanului Vezuviu acum aproape 2.000 de ani, experţii au descoperit stibiul, un element extrem de toxic.

Având în vedere faptul că ţevile de plumb se calcifică rapid, formând o barieră între plumb şi apa potabilă care curge prin ţeavă, stibiul poate rămâne adevăratul vinovat în îmbolnăvirea multor romani.

„Este prima dată când se poate vedea că romanii mureau de otrăvire cu stibiu în loc de otrăvire cu plumb”, precizează Kaare Lund Rasmussen, co-autor al acestui studiu şi cercetător la Univeristy of Southern Denmark.

„Poate că apa nu era chiar atât de toxică”

De asemenea, stibiul se întâlneşte în apele subterane din apropierea vulcanilor, deci este crucial ca şi ţevi din alte oraşe romane să fie analizate pentru a ajunge la un rezultat concludent. Este posibil ca stibiul să fi apărut în ţevile din Pompeii din cauza apropierii de vulcanul Vezuviu.

Mai mult decât atât, efectele otrăvirii cu stibiu sunt mai puternice şi mai vizibile după o perioadă scurtă de timp, comparativ cu cazul otrăvirii cu plumb. În scurt timp, prima ar cauza vărsături, diaree şi deshidratare, iar în situaţii mai grave ar afecta organele vitale; comparativ cu otrăvirea cu plumb, care se desfăşoară pe mai multe luni sau chiar pe mai mulţi ani.

Ramussen nu ştie cum şi de ce locuitorii oraşului Pompeii continuau să bea apa care cauza îmbolnăviri. Cercetătorul menţionează că este posibil ca locuitorii să nu fi făcut conexiunea între consumarea apei şi problemele digestive. „Poate că apa nu era chiar atât de toxică. Probabil era doar pe jumătate sau o zecime din cantitatea letală, dar după o vreme poţi muri de la ea”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Descoperirea care dă peste cap teoria destrămării Imperiului Roman

Cât de diversă era de fapt populaţia Romei? Un nou studiu scoate la iveală un aspect surprinzător

Un templu al unui zeu oriental descoperit pe teritoriul Imperiului Roman. ‘Aceasta este o foarte rară şi fascinantă descoperire’

Ziua care a marcat începutul unuia dintre cele mai mari imperii din istoria lumii